Primăria Sîg județul Sălaj

Turism

 

  Turismul cultural este strict legat de prezenta pe teritoriul judetului a unor valori culturale care pot imbraca diverse forme. Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbarile campenesti si pastorale organizate in judetul nostru, care in multe cazuri atrag mii de spectatori.
  Turismul religios monahal incepe sa prinda contur si in judetul nostru. In perioada post decembrista s-au constituit un numar de 4 comunitati monahale, cea mai avansata in constructii fiind cea de la Bic (Simleu Silvaniei).
  Apele termominerale utilizate in scopuri terapeutice, Baile Boghis si ape bicarbonatate, cu temperaturi cuprinse intre 23 - 42  minerale balneoterapeutice, sulfatate si sulfuroase - Bizusa Bai, precum si in alte localitati: Simleu Silvaniei, Jibou, Bobota, Mesesenii de Sus si Zalnoc.
  Arii protejate - Pe teritoriul judetului exista un numar de 15 arii protejate de interes national, acestea insumand o suprafata de 516.73 ha, cele mai reprezentative fiind:

  • Gradina Zmeilor - comuna Balan, cu o suprafata de 3,00 ha;
  • Rezervatia peisagistica Tusa - Barcau - comuna Sig, cu o suprafata de 13.43 ha; 
  • Poiana cu narcise de la Racas- comuna Hida, cu o suprafata de 1.5 ha; 
  • Padurea Lapis - comuna Nusfalau, cu o suprafata de 430.40 ha; 
  • Pestera Magurici - comuna Ileanda, cu o suprafata de 1.00 ha.

  Chei  

  • Cheile Babei - (pe valea Poienii), se desfasoara intre Poiana Blenchii si Baba, fiind insotite de soseaua ce leaga localitatea Galgau de orasul Tg. Lapus (jud. Maramures);
  • Cheile Barcaului - (intre localitatile Tusa si Sag), impresionante si neasteptate prin pitorescul lor.

  Rezervatii si Monumente ale Naturii  

  • "Gradina Zmeilor" - (langa Galgaul Almasului), rezervatie geologico - geomorfologica ce prezinta un interesant relief uniform, rezultat in urma eroziunii si a numeroaselor alunecari;
  • Poiana cu narcise - Racas;
  • Rezervatie de lalele pestrite - Cehu Silvanei.

  Vestigii Istorice  

  • Cetatea Porolissum - Moigrad, cetate dacica langa care a fost ridicat un castru (pe Dealul Pomat), era o constructie monumentala, printre cele mai mari din Dacia. Langa el s-a dezvoltat asezarea civila care ulterior a fost ridicata la rang de municipium, devenind capitala Daciei Porolissensium. Din antica asezare s-au descoperit temple, amfiteatru (ce indica o intensa viata culturala), necropole, bai;
  • Castrul roman - Buciumi, un puternic punct fortificat in sistemul defensiv al Daciei romane, asigurand apararea zonei Porolissum. Castrul de piatra s-a construit in 114 d.Hr., si era sediul garnizoanei Cohors II Augusta Brittonum;
  • Cetatea medievala - Almas, una din cele mai vechi si mai puternice cetati ale Transilvaniei in evul mediu, construita intre 1249-1278, a fost folosita ca loc de refugiu si aparare, si a reprezentat proprietatea voievozilor Transilvaniei si apoi a lui Petru Rares (1545-1546), astazi doar ruine;
  • Ruinele cetatii feudale - Cheud, mentionata documentar in 1387, impunatoare ruine, inalte de 8 m;
  • Cetate - Magura Simleului (sec. XVI), construita de Sigismund Barhory, reprezentativa pentru arhitectura reanascentista din Transilvania, azi doar ruine;
  • Cetate - Simleu Silvanei, construita in 1532 de familia Bathory, mai pastreaza fragmente de ziduri, doua turnuri si poarta de intrare;
  • Castrul roman - Romanasi;
  • Castrul roman - Jibou;
  • Castelul Wesseleny - Jibou, ridicat intre 1779-1810, pe doua nivele, reprezinta una dintre cele mai mari constructii in stil baroc din Transilvania;
  • Castel fortificat - Cehu Silvanei, construit in 1526, de comitele Dragffi Janos;
  • Castelul "Csaky" - Almasu (1815-1819), in mijlocul unui parc.

  Istoria acestui judet situat in nord-vestul Romaniei, cu o suprafata de 3850 kmp si o populatie de 267000 lei locuitori, incepe in paleoliticul tarziu, dupa cum arata vestigiile de la Bucium, parii vadului si in special desenele din Pestera de la Caciulau (langa Jibou), colorate in rosu, unice in tot sud-estul Europei.
  Nenumaratele asezari situate in depresiunea Silvania sunt marturii ale existentei dacilor in aceasta zona. Ruinele celui mai important centru cultural, economic si militar situat in nord-vestul Daciei Romane, Municipiul Porolissum sunt incluse in circuitul turistic. Aceasta este o dovada a continuitatii dacilor-romani pe teritoriul Romaniei. Viata sprirituala a romanilor care au trait aici, a decurs in concordanta cu caracteristicile esentiale din Transilvania din Evul Mediu.
  Pricipalul luncru fiind biserica, cu cele trei aspecte: religios, cultural si national. Cele 77 de biserici de lemn (secolele XVI-XIX) situeaza judetul printre primele locuri, cu judetul Maramures, din punct de vedere a monumentelor arhitectonice istorice. Municipiul Zalau, resedinta administrativa a judetului cu o popupatie de 51000 locuitori, situat in partea nordica a muntilor Meres, mentionat la Ziloc, in cronica lui Anonymous, este cea mai veche asezare atestata documentar din Transilvania. Acum este un oras industrial cu o viata spirituala si culturala intensa.
  Aici se gasesc Muzeele de Arta si Istorie, cu peste 90000 de exponate: monezi, statuete daco-romane, documente din Evul Mediu, Epoca moderna si Contemporana, si piese de arta populara romaneasca, sculpturi si picturi. Alte orase sunt: Simleul Silvaniei situat pe Valea Crasnei la 30 km de Zalau, Cehul Silvaniei situat pe Valea Salajului, si Jibou. In localitatea Guraslau, se gaseste un monument ridicat in cinstea victoriei lui Mihai Viteazul, care reprezinta o pagina imporatanta a istoriei Romanilor in lupta lor pentru independenta. Pentru odihna si tratament in judetul Salaj, se gasesc doua statiuni Baile Boghis, situate pe Valea Barcaului si recunoscute pentru apele sale termale, sulfuroase, folosite in tratarea deficientelor locomotorii, a sistemului nervos peroferic, artroze, poliartroze si boli ginecologice, colite biliare si litiaze renale.
  Caracteristicile cadrului natural, functiile turistice in teritoriu, gruparea obiectivelor, precum si unele particularitati ale circulatiei turistice, circumscriu pe teritoriul judetului patru zone cu specific si particularitati bine conturate:

  • zona turistica montana Meses-Plopis, formata din muntii Meses;
  • zona turistica a Silvaniei, care are un relief mai domol si cuprinde partea de nord - vest a judetului; 
  • zona turistica Almas-Agrij, care cuprinde partea de sud-est a judetului, depresiunea Almas-Agrij si partea de nord-vest a dealurilor Simisna si Garbou; 
  • zona turistica a Somesului, situata in partea de nord-est a judetului si cuprinde toata valea Somesului.

  Cele mai atractive obiective turistice de pe teritoriul judetului sunt:

  • biserici de lemn (Fildu de Sus, Baica, Racas etc.);
  • manastiri (Stramba, Bic, Balan etc.); 
  • castele, conace (Jibou: castelul Wesselcnyi; Simleu Silvaniei:Castelul Bathory etc.) 
  • bai termale (Boghis, Bizusa); 
  • zone peisagistice (Poiana Narciselor de la Racis; Gradina Zmeilor de la Galgau; Izvoarele Barcaului); 
  • muzee (Zalau, Simleu Silvaniei, Bocsa, Bobota); 
  • castrul roman Porolissum (Moigrad); 
  • Gradina Botanica din Jibou.

  Comuna Sig dispune de un potential turistic mai mult decat remarcabil, caracterizat de o situatie geografica favorabila, plina de pitoresc si diversitate ale peisajului.
  Daca urmarim turismul in comuna Sig putem observa ca resursele turistice sunt destul de multe si foarte interesante, dar slab exploatate.
  Prin asezarea sa, comuna Sig se gaseste la interferenta a trei judete (Salaj, Cluj, Bihor si la 20 km de drumul european E60, Oradea - Cluj), in zona premontana a Muntilor Plopis, intr-o zona cu un potential turistic deosebit, comuna Sig are perspective mari de dezvoltare prin turism. Resursele turistice prin varietatea si complexitatea lor, au o valoare ridicata ceea ce confera zonei un grad ridicat de interes turistic atat vara cat si in anotimpul alb (stratul de zapada persista circa 4-5 luni pe an, avand o grosime medie de circa 30 - 50 cm).
  Pentru evaluarea potentialului turistic trebuie luat in considerare potentialul natural si potentialul antropic atat pe plan local cat si al vecinatatilor.
  Pe teritoriul comunei Sig se intalnesc urmatoarele zone naturale, ca obiective turistice:
  Rezervatia peisagistica Tusa - Barcau - reprezinta o rezervatie fosiliera si carstica, in supafata de 13 ha, situata intr-o zona foarte accesibila si pe cale auto, deoarece drumul de legatura este modernizat prin Programul SAPARD, pe distanta de 7 km, pana la rezervatie;
  Izbucul Mare - reprezinta unul dintre principalele izvoare ale raului Barcau;
  Izbucul Mic - reprezinta tot un important izvor al raului Barcau;
  Accesul la cele doua Izbucuri se face prin Valea Toplitii continuand pe Cuptore pe drumuri forestiere sau pe drumuri modernizate prin Programul SAPARD, spre rezervatie.
  Platoul Ponor cu Piatra Ciutei zona din punct de vedere peisagistic extraordinar de frumoasa.
  Valea Boului si Valea Toplitei - reprezinta cursuri de apa in care se poate fi intalnit pastrav indigen;
Pastravaria "Izvoarele Barcaului" - accesul la acest obiectiv se poate face auto in conditii foarte bune, deoarece drumul de acces a fost modernizat prin Programul SAPARD;
  Baza de agrement "Izvoarele Barcaului";
Morile de apa din satul Tusa, care si la aceasta data sunt in perfecta stare de functionare.
  In privinta potentialului antropic putem aminti:

  • Biserica de lemn din satul Sirbi monument de Arhitectura.
  • Biserica de lemn din satul Tusa, monument de Arhitectura.


  In comuna Sig turismul poate fi axat pe drumetii in aer liber, practicarea pescuitului de pastrav indigen in apele repezi ale afluientilor raului Barcau (fiind o zona foarte accesibila, pe poteci si carari din acest punct de vedere) si putand devenii una dintre cele mai importante baze cu acest profil din Muntii Plopisului, si putand fi cautata de turisti din Zalau, Satu Mare, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara, dar si din tara vecina Ungaria, datorita distantei mici de la granita cu aceasta, precum si datorita accesului pe caile auto foarte bune.

  Zona atractie
  Statiunea Izvoarele Barcaului este cea mai importanta din Muntii Plopisului plasata intr-un cadru natural pitoresc cu peisaje atractive in etajul padurilor de foioase si conifere in depresiunea Silvaniei.
  Este axata in primul rand pe drumetii in aer liber, practicarea pescuitului de pastrav indigen in apele repezi ale afluientilor raului Barcau (fiind o zona foarte accesibila, pe poteci si carari din acest punct de vedere) si este cea mai importanta baza de acest profil din Muntii Plopisului, fiind cautata de turisti din Zalau, Satru Mare, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara, dar si din tara vecina Ungaria, datorita distantei mici de la granita cu aceasta, precum si datorita acesului pe caile auto foarte bune.
  Zona de atractivitate rezulta din potentialul natural si antropic.

  • potential natural
    • de natura morfologica - prin contrastul peisajului impus de alcatuirea litologica, structura geologica si modelarea in timp
    • de natura climatica - favorabila in sezonul cald pentru drumetii si pescuit in zone de interes si aeroterapie, iar in sezonul rece prin practicarea sporturilor de iarna 
    • de natura fitogeografica - prin elementele montane ale etajului  subalpin - forestier
  • potential antropic
    • derivat din existenta unor structuri edilitar-gospodaresti, etnografice, mestesugaresti si activitati agricole specifice Tarii Silvaniei.

  Aria de atractivitate:

  • rezervatii naturale (Rezervatia peisagistica Tusa - Barcau)
  • paduri de foioase si conifere cu aer ozonat
  • obiceiuri, mestesuguri, elemente gospodaresti
  • partia de schi
  • aria de atractivitate a vecinatatilor
  • rezervatii naturale (Mlastina de la Iaz, Balta Cehei, Varfrul Butureasa, Pestera Valea Lesului, Valea Iedei cu Syringa josicaea, Defileul Crisul Repede, Locul fosilier de la Cornitel, Calcarele de hippuriti din Valea Crisului, Cetatea Bologa, Casa memoriala - Muzeu "Octavian Goga", Castelul Bathory din Simleu Silvaniei etc.) manifestari folclorice Sarbatoarea muntelui, Festivalul "Masurisul". 

  Oferta turistica
  In conditia in care prin valorificarea potentialului turistic se asigura veniturile necesare acoperirii cheltuielilor de functionare si se realizeaza un profit cel putin la limita de rentabilitate a functionarii dezvoltarea statiuniii turistice  devine reala.
  Pentru aceasta este necesara diversificarea atractivitatii turistice prin:

  • valorificarea complexa a potentialului turistic in complementaritate cu teritoriile invecinate
  • diversificarea activitatilor recreative si de divertisment

  Potential turistic
  Pentru evaluarea potentialului turistic trebuie luat in considerare potentialul natural si potentialul antropic atat pe plan local cat si al vecinatatilor.
  Pe teritoriul comunei Sig se intalnesc urmatoarele zone naturale, ca obiective turistice:

  • Rezervatia peisagistica Tusa - Barcau - reprezinta o rezervatie fosiliera si castica, in supafata de 20 ha, situata intr-o zona foarte accesibila si pe cale auto, deoarece drumul de legatura este modernizat prin Programul SAPARD, pe distanta de 7 km, pana la rezervatie;
    • Izbucul Mare - reprezinta unul dintre principalele izvoare ale raului Barcau;
    • Izbucul Mic - reprezinta tot un important izvor al raului Barcau;

  Accesul la cele doua Izbucuri se face prin ValeaToplitii continuand pe Cuptore pe drumuri forestiere sau pe drumul in curs de reabilitare prin Programul SAPARD, spre rezervatie.

  • Platoul Ponor cu Piatra Ciutei - zona de un pitoresc deosebit;
  • Valea Boului si Valea Toplitei - reprezinta cursuri de apa in care se poate fi intalnit pastrav indigen (pastravul cu pete negre);
  • Pastravaria "Izvoarele Barcaului" - accesul la acest obiectiv se poate face auto in conditii foarte bune, deorece drumul de acces este in curs de modernizare prin Programul SAPARD;
  • In privinta potentialului antropic putem aminti:
    • Biserica de lemn din satul Sirbi monument de Arhitectura





  • Biserica de lemn din satul Tusa, monument de Arhitectura
  • Partia de schi

  In zona inconjuratoare se remarca Casa memoriala - Muzeu "Octavian Goga", Castelul Bathory din Simleu Silvaniei.

  Trasee turistice
  Congruenta Muntilor Plopis cu Muntii Meses este ocupata de Depresiunea Silvaniei, localitatate Sig se afla la interferenta acestor munti unde se imbina in mod fericit posibilitatile turismului auto cu drumetia, cicloturismul si altele.
  Traseele turistice care pleaca din satele comunei Sig sunt urmatoarele:

  • Tusa - Toplita - Izbucul Mare - Culmea Ponorului, marcaj triunghi galben durata 5 ore, distanta 13 km.
  • Sig - Rubin - Pastravaria "Izvoarele Barcaului" - Valea Boului, marcaj triunghi rosu, durata 6 ore, distanta 16 km
  • Tusa - Rezervatia peisagistica "Tusa-Barcau", marcaj triunghi rosu, durata 3 ore, distanta 7 km.
  • Sirbi - Siculesti - Cuptoare - Ponor - Piatra Craiului, marcaj triunghi rosu, durata 10 ore distanta 20 km.
  • Tusa - Valea Steii - Dealu Mare - Izbucul Mic, marcaj triunghi rosu durata 6 ore, distanta 11 km.